BioArt
Artă și Biologie
Broastele testoase
Broastele testoase reprezinta un grup de reptile pe cale de disparitie, numite chelonieni, si care se caracterizeaza prin carcasa lor osoasa sau, in unele cazuri, din piele. Ca toate reptilele, chelonienii sunt animale cu sange rece si de aceea sunt limitate la regiunile mai calde ale lumi. Fosilele gasite ne arata ca primii chelonieni au aparut pe Pamant cu aproximativ 180 de milioane de ani in urma. Ei existau cand au aparut pentru prima data dinozaurii si mai existau inca si dupa ce “rudele” mai mari disparusera. Exista chelonieni care traiesc pe uscat, chelonieni care traiesc in mari si oceane si chelnoieni care traiesc in si in jurul apelor dulci. In total exista aproximativ 240 de specii in viata cunoscute azi. Dintre acestea 41 de uscat, 7 de apa sarata si 192 de apa dulce.
Trasatura cea mai caracteristica a acestui grup de reptile este carcasa lor, care la cele mai multe specii este facuta din os,desi broastele testoase cu cuirasa moale acest os este in cea mai mare parte inlocuit de piele. Carcasa este impartita in doua jumatati: jumatatea superioara, carapacea, si jumatatea inferioara, numita plastron. Capul si picoarele anterioare ies in afara printr-o deschizatura din capatul anterior. Chelonienii fiind reptile au o pielea solzoasa si cuirasa lor osoasa este acoperita cu placi mari care-i dau infatisare simetrica. Aceste placi cresc din marginile lor, formand creste dreptunghiulare (care nu pot fi folosite pentru determinarea varstei animalului), si sunt deosebit de evidente la broastele testoase de uscat.
Membrele chelonienilor au evoluat pentru scopul pe care il servesc. Broastele testoase de uscat au membre groase, ca niste piloni, cu ghiare rotunjite, pentru a sustine si a purta animalul la o anumita distanta deasupra solului. Broastele testoase de apa dulce au degetele membranate pentru inot si gheare ascutite pentru sfartecarea hranei. Broastele testoase de apa sarata au membrele modificate formand adevarate vasle pentru viata in mare. Numai femela se aventureaza pe uscat in fiecare an pentru a-si depune ouale. Masculul nu ieste niciodata la mal.
Capul celor mai multe specii de chelonieni se poate retrage in carapacea sigura, dar unele specii, ca broasca testoasa chineza, cu capul mare, au capul deosebit de mare, aproape cat jumatatea carcasei. La aceste specii si capul este blindat, ca o protectie impotriva pradatorilor. Nici o specie de broasca testoasa nu are dinti; in schimb, ele au un “cioc” osos acoperit cu un strat cornos, destul de ascutit pentru a taia cele mai dure materiale vegetale sau carnea animaelor. Desi multi chelonieni au o vedere buna, cel putin pe distante mici, ei se bazeaza pe simtul mirosului pentru a detecta cea mai mare parte a hranei lor. Narile speciilor acvatice sunt dispuse chiar in varful capului animalului. Acest fapt le permite sa respire cand sunt aproape complet cufundate in apa si ascunse vederii. Desi in principiu toti au forme similare, chelonienii variza foarte mult ca marime. Unul dintre cei mai mici este broasca testoasa nord americana de mlastina, avand lungimea carapacei de mai putin de 12 cm. La cealalta extrema se afla broasca testoasa aligator, cu o lungime de 70 de cm si o greutate de 90 de kg, broasca testoasa gigant, cu o lungime de 1,4 m si cu o greutate de 250 de kg si broasca testoasa sau lutul cu impresionanta lungime de 1,8 m si o greutate de 680 de kg. Desi acesta este cel mai mare chelonian din lume in prezent, exista fosile care arata ca au existat specii cu mult mai mari cu multe milioane de ani in urma.
Unii dintre chelonieni cu infatisarea cea mai ciudata sunt broastele testoase cu carcasa moale din America de Nord, Africa si Asia. Ele au o forma aproape rotunda si labe membranate, bine dezvoltate, prevazute cu gheare puternice. Isi petrec aproape tot timpul in apa, desi trebuie sa iasa la mal pentru a-si depune ouale. Au capete ascutite si boturi lungi, tubulare, cu narile dispuse in varf, astfel incat sa poata ramane cufundate in timp ce respira. Broasca testoasa cu carcasa moale nu este acoperita cu placi. Ea are carcasa osoasa, dar mica, si acoperita cu o piele dura care protejeaza animalul de majoritatea pradatorilor acvatici. Broastele testoase marine mature sunt in principal ierbivori si se hranesc cu planata numita sarmulita si alte plante maritime precum algele. Unele mananca materia animala – le plac deosebit de mult meduzele. Pui sunt mai mult carnivori si se hranesc cu crustacee, moluste si chiar pesti. Broastele testoase de apa dulce raman carnivore pe toata durata vietii lor. Ele mananca aproape tot ce pot prinde – insecte acvatice, moluste, crustacee, viermi, pesti, broaste, mormoloci si chiar serpi si puii pasarilor de balta. De asemenea, le plac foarte mult mortaciunile si pot depista repede mirosul unui animal mort sau in descompunere aflat in apa. Broastele testoase de uscat mananca aproape orice forma de materie vegetala, de la tulpini uscate de iarba si cactusi, la plante
Majoritatea chelonienilor se bazeaza pe blindajul lor pentru a se apara de pradatori. Chelonienii maturi par sa aiba putini dusmani (afara de oameni, care ii vaneaza pentru hrana). Ouale de chelonieni sunt consumate de o mare varietate de animale, de la soparle la manguste, alte mamifere si pasari. O data ce s-a dezgropat un cuib, ouale care nu sunt mancate se vor prapadi repede. Puii de broaste testoase marine sunt mancati de mai multe specii de animale in timp ce coboara spre mare din cuiburile lor. Pasarile de mare, ciorile, pisicile, cainii, alte mamifere , soprle mari si bravii mananca toti pui de testoase. Chiar si dupa ce ajung in apa, multi vor fi mancati de pesti.
1. Broască ţestoasă are o rezistenţă foarte mare la foame. Poate mânca o dată la 400 de zile.
2. Cea mai grea broască ţestoasă din lume la oră actuală este broască ţestoasă pieloasă sau Luthul (Dermochelys Coriaceea), care are o greutate de 700 de kilograme şi o lungime de până la trei metri.
3. În America de Nord trăieşte o broască ţestoasă de aproximativ 100 kilograme, care se remarcă prin carapacea ei neuniformă şi prin limba prevăzută cu un apendice în formă de vierme cu care atrage peştii şi îi mănâncă.
4. Insulă cea mai populată cu broaşte ţestoase uriaşe este Aldabra din arhipelagul Seychelle (Oceanul Indian), declarată rezervaţie naturală. Pe acesta insulă trăiesc peste 100.000 de broaşte ţestoase uriaşe.
5. Broaştele ţestoase se regenerează foarte repede. De exemplu, în cazul în care carapacea unei ţestoase este ranită sau arsă în proporţie de până la 70%, aceasta are puterea de a şi-o reface în maxim doi ani.
