Nu putem vedea virusurile, însă unele dintre ele îşi fac simţită prezenţa prin bolile pe care le produc. Referindu-ne doar la hepatita virală A, se estimează apariţia a 1.4 milioane de noi cazuri în fiecare an. De aceea, într-o lume în care bolile sunt încă se manifestă necruţător, trebuie să cunoaştem câteva aspecte generale despre acestea.
Hepatita A
Virusul hepatitei A a fost identificat în 1973, fiind descrise până acum la om patru genotipuri ale VHA. Virusul este transmis, de obicei pe cale digestivă (fecal-orală), fie prin contact direct, fie prin ingestie de apă sau alimente contaminate.
S-a constatat o incidenţă crescută în zonele defavorizate, unde lipsesc măsurile de igienă, iar introducerea celor sanitare este precară. Categoriile de risc pentru contactarea bolii sunt pacienţii clinicilor de psihiatrie sau ai azilelor pentru săraci, personalul militar şi medical.
Perioada de incubaţie este de aproximativ 30 de zile. La copii, boala se dovedeşte în multe cazuri asimptomatică, însă pot să apară , la dubut, starea de rău, oboseala, greaţa, voma, anorexia, febra sau discomfortul abdominal. În prima săptămână, pot apărea la pacienţii cu formă clinică icterică scaune decolorate, icter, prurit sau urini hipercrome.
Denumită şi "boala mâinilor murdare", este uşor sa înţelegem că masurile de prevenţie se bazează pe respectarea normelor de igienă(spălarea mainilor, precum şi a fructelor/lugumelor înainte de consumare, utilizarea tacâmurilor), dar şi pe necesitatea de a consuma exclusiv apă potabilă. De asemenea, există un vaccin împotriva acestei boli.